UEFA a dat publicității raportul anual privind starea fotbalului european, The European Club Footballing Landscape – Club Licensing Benchmarking Report pentru anul fiscal 2014. Îl găsiți integral în format PDF aici. Deși se referă mai mult la primele 15 campionate ale Europei din punct de vedere al veniturilor, între care nu se află și România, și la principalele cluburi din Europa, există câteva date importante și despre starea Ligii I, în special din punct de vedere financiar. Pe acelea le-am extras aici, în special comparativ cu Europa, dar dacă vă interesează mai mult ce se întâmplă în Europa, vă recomand raportul integral.

Într-un moment în care pare că falimentul pândește, iar insolvența e moda, datele devin chiar mai relevante. De precizat însă ca majoritatea informațiilor se referă la ultimul sezon cu 18 echipe în Liga I (2013/14), mediile fiind astfel calculate pentru 18 cluburi. De asemenea, la capitolul venituri nu există un capitol special pentru “bani publici”, atât de relevanți în Liga I.

Ce se întâmplă în Europa

Dintre observațiile la nivel global, UEFA notează că, din 2013, cluburile de fotbal au trecut pe profit operațional, ajungând la 0,8 miliarde anul trecut. Asta deși în ultimii 20 de ani, salariile jucătorilor au crescut de 6 ori! Creșterea e de 10,5% pe an. Anul trecut s-au plătit salarii de 9,9 miliarde de euro în fotbalul european, dar creșterea e de 3%, cea mai mică din ultimii 6 ani.

De unde vin banii în fotbal la nivel european: 34% drepturi TV interne, 8% UEFA, 25% sponsori, 8% venituri comerciale, 16% bilete, 10% altele

Încasările din bilete au scăzut cu 3%, la nivelul cel mai mic din ultimul deceniu. Cele 2,5 miliarde de euro încasate din bilete de toate campionatele din Europa la un loc reprezintă doar mai puțin de jumătate din ce încasează sporturile americane în total.

Format și rezultate

UEFA analizează și structura fotbalistică a campionatelor Europei. În ultimul deceniu, mai mult de jumătate din campionatele interne ale Europei au avut cel puțin o schimbare de format. În ultimii ani, tendința a fost de scădere a numărului de echipe în cele 53 de campionate de primă ligă din Europa. S-a ajuns sezonul trecut de la 732 la 716 cluburi de primă ligă, număr care va rămâne constant și după scăderile din România și Letonia, datorită creșterilor din Moldova, Bielorusia, Cipru și Gibraltar.

Repartiția numărului de echipe din prima ligă pe țări, înainte de modificarea din Liga I

Formatul e tradițional în 76% din campionate, cu fiecare echipă jucând cu toate celelalte de două ori (21 de campionate din 40), de trei ori (9) și de patru ori (10). Restul de 24% au un campionat care la un moment dat împarte echipele în diverse grupe. Cifrele sunt dinaintea schimbării din Liga I, despre care v-am mai spus că mi se pare aberantă. Între timp, Albania, Georgia și Malta au revenit la un sistem normal, în timp ce România a trecut la un sistem cu playoff și playout.
Campionate în care numărul de puncte se împarte la doi la jumătatea sezonului: Belgia, Kazahstan, Malta, Polonia și România.

România a fost în ultimii ani singura țară în care retrogradau automat patru echipe, număr care a crescut la șase, în mod excepțional, sezonul trecut. Nicăieri nu retrogradează direct mai mult de trei echipe.

Evoluția coeficientului UEFA în ultimul deceniu. România a început de la locul al zecelea, a urcat până pe 7, apoi a coborât pe 22, ajungând acum pe 15 – cea mai dramatică oscilație din tot clasamentul.

România este inclusă de UEFA totuși la “over-performance” pe plan european ținând cont de bugetul celor mai importante patru cluburi din fiecare țară raportat la poziția în clasamentul UEFA din ultimii cinci ani!

Goluri puține, egaluri multe

Media de goluri pe meci în primele divizii din Europa a fost 2,70 sezonul trecut. România e a treia de la coadă cu 2,29, doar Bosnia (2,23) și Albania (2,09) având o medie mai mică.
Procentul de meciuri terminate la egalitate a fost de 24,4% în Europa sezonul trecut. România e pe locul al treilea, cu 30% din meciuri egale, devansată de Ucraina (tot 30%) și Italia (32%). Pe tot deceniul, procentul în Liga I a fost de 26%.
Gazdele câștigă 45,6% din meciuri în toată Europa, dar doar 39% în România. Mai puțin se înregistrează doar în Bielorusia (39%) și Gibraltar (38%).

29 de milioane de euro au “dispărut” din Liga I

Veniturile cluburilor europene au crescut cu 15,9% sezonul trecut. Creșterea e continuă de 19 ani, cu o medie de 9,5%. Veniturile sunt duble față de 2002 și de cinci ori mai mari față de 1996.
România e însă între țările cu cea mai mare scădere a veniturilor în anul fiscal 2014 față de 2013: 29 de milioane de euro mai puțin în cifre absolute.

Marea pierdere vine din banii de la UEFA mai puțini și din transferurile mai mici. Liga I a generat venituri de 66 de milioane de euro, adică 3,7 milioane de euro pe club, locul 25 în Europa.

Drepturile TV reprezintă 36% din veniturile cluburilor din România. Din Top 15 după venituri, doar patru campionate au un procent mai mare de dependență de drepturile TV (Anglia, Italia, Spania și Turcia), dar la cu totul alte cote în cifre absolute.
Ca sumă absulută, din Top 15 cinci țări obțin mai puțini bani decât România din drepturi TV (Norvegia, Rusia, Austria, Scoția și Danemarca)

După costul drepturilor TV interne / cetățean, România e o excepție în zonă, intrând în categoria 1-2,5 euro, față de sub 0,25 euro / cetățean cât e în țările din jur, cu excepția Turciei și Greciei.

Numărul spectatorilor e cel mai scăzut în toată Europa în ultimul deceniu. În România scăderea e în marja de până la -5%, paradoxal un procent mai mic decât în majoritatea țărilor din jur, excepție fiind Bulgaria.

Veniturile cluburilor din Liga I se împart în felul următor:
36% – drepturi TV interne
18% – bani de la UEFA
5% – încasări din bilete
28% – sponsori și alte venituri comerciale
14% – altele

Salarii de 3,2 milioane de euro pe club

Costurile cu salariile (întregului personal, cu tot cu taxe) pun Liga I pe locul 24 în Europa, cu 3,2 milioane de euro / club de Liga I, un total de 57 de milioane de euro în anul fiscal 2014, reprezentând 86% din venituri. România, Turcia, Franța și Georgia au cele mai multe cluburi care consumă cel puțin 70% din venituri pe salarii.

Pierderile la nivel european au scăzut cu două treimi în ultimii ani, de la 1,67 miliarde în 2011 la 486 de milioane în 2014. Strict operațional (fără transferuri și costuri financiare), Europa e de doi ani pe profit, în 2014 ajungând la 805 milioane de euro.
România e evident la coadă aici, cu peste 30% pierderi operaționale și cu 20% pierderi nete. Se poate totuși și mai rău, mai ales în Macedonia, Serbia, Croația, Georgia, Israel, Albania, Bulgaria, Bosnia și Muntenegru. (grafic)

România a avut în 2014 patru cluburi cu profit operațional, 3 în marja 0-10%, iar unul în 10-20%, fără a fi numite. Cu profit net unde sunt incluse în plus mai ales transferurile, avem chiar 7 cluburi, două cu peste 20%, unul în marja 10-20% și patru în 0-10%. Opt au însă pierderi de peste 20%. Numele cluburilor nu sunt date. Probabil că pot fi ghicite, dar nu asta e miza acum.

Concluziile le trage fiecare. Asta e doar o imagine, care, dacă mă întrebați pe mine, detaliază ceea ce Ștefan Beldie a mai tot spus: comparativ cu bugetele din fotbalul românesc, avem un fotbal decent. Pe plan e uneori chiar vorba de “over-performance”, cum îi spune UEFA.