Teoria șocului la echipă relativizată

Guiness Book tocmai a omologat recordul mondial al României în privința numărului de antrenori schimbați. Sunt 10 în 9 etape. Singura variantă de a îmbunătăți recordul este de a schimba mai mulți antrenori decât sunt. Până se întâmplă asta, m-am uitat la motivul pentru care se fac schimbările astea dese. Cel mai des invocat motiv e nevoia unui ”șoc la echipă”.

Despre imbecilitatea acestei justificări a scris Ștefan Beldie. De acolo mi-a venit ideea să încerc să o demonstrez. Încep o primă etapă azi, apoi mai actualizez pe parcursul sezonului, să vedem ce iese. Dacă nu pot demonstra 100% că NU are un efect pozitiv ”șocul la echipă”, cert e că nu pot demonstra nici că ARE un efect pozitiv. Sper că ați înțeles ceva din această frază relativă…

CEI ZECE ANTRENORI SCHIMBAȚI DEJA, ETAPA ȘI ÎNLOCUITORUL

Ceahlăul: Marin Barbu, înlocuit cu Florin Marin (la finalul etapei 2)
FC Braşov: Cornel Ţălnar cu Adrian Szabo (etapa 3)
FC Viitorul: Bogdan Stelea cu Bogdan Vintilă (etapa 4)
CSMS Iaşi: Marius Lăcătuş cu Ionuţ Chirilă (etapa 5)
CSU Craiova: Ionel Gane cu Emil Săndoi (etapa 6)
U Cluj: Mihai Teja cu George Ogăraru (etapa 6)
Petrolul: Răzvan Lucescu cu Gigi Mulţescu (etapa 7)
Oţelul: Michael Weiss cu Tibor Selymes (etapa 7)*
ASA: Adrian Falub cu Cristi Pustai (etapa 9)
Rapid: Ionel Ganea cu Marian Rada (etapa 9)

*în etapa a opta a fost principal-interimar Daniel Florea, primul meci al lui Selymes a fost în etapa a 9-a. Ambele au fost înfrângeri

50% AU DEBUTAT CU ÎNFRÂNGERE

Doar doi din cei opt înlocuitori care au debutat deja în campionat au făcut-o cu victorie, deși șocul imediat există doar în procent de 25% (Ceahlăul și CSU Craiova). Alți doi au reușit doar un egal, deci tot 25% (FC Brașov și Viitorul). Restul, adică 4, adică 50%, adică majoritatea au debutat cu înfrângere. Weekend-ul viitor vedem cum evoluează procentele, după ce Rada (Rapid) joacă împotriva Chiajnei și Pustai (ASA) împotriva CFR-ului. Procentul victoriilor nu văd să crească peste 30%… Cel mai probabil înfrângerile rămân la 50%.

JUMĂTATE DIN CEI NOI AU FĂCUT MAI PUȚINE PUNCTE

Mai exact, media de puncte / meci, nu totalul, ca să fie corectă comparația având număr diferit de meciuri. Procentul exact e 50% – 50%. Adică în jumătate din cazuri (4) noii antrenori au adus un plus de puncte, în cealaltă jumătate (tot 4) au făcut mai puține. Ceilalți doi din totalul de 10, reamintesc, n-au debutat încă. Ăsta ar fi șocul pe termen mediu.

Am considerat însă că majoritatea n-au adus un plus pentru că, analizând pe etape, trei din cei patru cu plus sunt cei schimbați primii, deci noii antrenori au avut mai mult timp să recupereze. Al patrulea e singurul caz cu adevărat pe plus: cuplul Cârțu – Săndoi. Poate pentru că sunt doi. Ei au făcut 9 puncte în 3 etape, față de Gane, care reușise 2 puncte în 6 etape!

Pe minus față de cel pe care l-au înlocuit sunt Chirilă, Ogăraru, Mulțescu și Selymes. Pustai e aproape imposibil să treacă pe plus (ar însemna ca până la final ASA să facă minimum 56 de puncte, cu care ar termina pe 5. Vedem. În schimb, Rada poate trece peste Ganea. Trebuie să treacă, altfel, cu aceeași medie Rapid strânge la final doar 30 de puncte în total, cu care s-a retrogradat în ultimii 8 ani cel puțin.

În total, cei înlocuiți au făcut 58 de puncte în 58 de meciuri (1 punct / meci), iar cei noi au 38 de puncte în 32 de meciuri (1,18 puncte / meci), dar fără cele două debuturi care vor fi etapa viitoare abia, la Rapid și ASA.

Media de puncte pe meci a antrenorilor înlocuiți comparativ cu a celor noi
Media de puncte pe meci a antrenorilor înlocuiți comparativ cu a celor noi

Asta este analiza strict obiectivă a punctelor. Poate e prematură, mai sunt destule meciuri. Mai există însă o serie de alte argumente că ”teoria șocului” e relativă, nu poate fi demonstrat că funcționează.

În unele cazuri, demiterea poate fi justificată, desi, după nici zece etape, e cam greu să există justificări coerente. Se poate invoca jocul slab, dar e început de sezon încă.

Schimbările de antrenor presupun de multe ori și cheltuieli suplimentare pentru reziliere. Sau, oricum, nu aduc economii.

În fine, nu că le-ar interesa prea mult pe cluburile noastre, dar schimbările premature de antrenor produc și pagube la imagine, diminuează încrederea în seriozitatea clubului, atât a fanilor (dacă nu cumva chiar ei cer schimbarea), cât și a potențialilor sponsori. Dar asta e valabil eventual când vorbim despre alte lumi.

Așa cum am spus, voi mai actualiza pe parcurs analiza asta, să vedem cum funcționează și șocul pe termen lung. E adevărat că am promis să mai actualizez și clasamentul problemelor din Liga I și încă n-am apucat. Dar mai e timp, e și o pauză de iarnă suficient de lungă, moment în care analizele sunt și mai potrivite și mai relevante.

De remarcat și că patru dintre cele opt echipe care nu au schimbat antrenorul sunt în fruntea clasamentului. Abia a cincea clasată are un antrenor nou, dar deocamdată e pe minus…

Sursa foto: prosport.ro

Un comentariu la „Teoria șocului la echipă relativizată”

Lasă un răspuns