Somnul rațiunii naște conducători de Federație și Ligă

A trecut o zi de la o premieră negativă în fotbalul românesc, un moment care intră direct în topul celor mai rușinoase situații, iar fotbalul nostru a fost plin de asemenea situații. O echipă de Liga I s-a retras de pe teren la jumătatea unui meci oficial din cauza condițiilor de joc improprii. Cel puțin acesta spun cei de la Pandurii că este motivul, ASA are alte bănuieli. Subiectul acestei postări este însă altul, nu cine are și cine nu are dreptate în situația propriu-zisă.

Cazul există, rușinea s-a produs, penibilul fotbalului românesc atinge noi cote oricum, indiferent cine este vinovat. Mai puțin la LPF și FRF. Acolo nu există cazul. La o zi distanță, nici pe frf.ro, nici pe lpf.ro nu există nici măcar o informare pe această temă. Nici măcar unul banal „Meciul ASA – Pandurii nu s-a terminat pe teren, cazul va fi analizat poimarți după Crăciun de Comisia de Tăiat Frunze la Câini și Meciuri Abandonate”. Sau ceva de genul, orice! Nimic, meciul pare că a străbătut axa timp-spațiu și a rămas pur și simplu în aer, n-a existat.

Mai mult, în ridicola-i intervenție televizată un oficial al LPF nu a făcut altceva decât să caute vinovați (și) în cu totul alte curți decât la LPF. Nu știu dacă LPF e vinovată, sau singura vinovată, dar sigur nu e vreo televiziune vinovată, decât pentru faptul că plătește o sumă aberant de mare pentru un fotbal atât de mic și nu-și ia măsuri de protecție pentru astfel de rușini. E vinovată de propria prejudiciere, în niciun caz de situația jenantă la care s-a ajung la un meci de Liga I.

Probabil vinovați vor fi găsiți cei de la Pandurii. Poate și arbitrul Marius Avram va fi vinovat că a dat drumul meciului. Cauzele însă sunt mult mai profunde, iar ele provin în special din superficialitatea cu care se iau decizii extrem de importante în fotbalul românesc.

Este vorba în special despre trecerea subită, fără nicio analiză de impact, niciun studiu de fezabilitate, la sistemul cu 14 echipe și playoff/playout. Am mai scris despre aberațiile acestui sistem, dar iată că au apărut noi probleme. LPF a justificat schimbarea prin nevoia de a oferi mai multe meciuri, mai ales derby-uri, pentru a aduce mai mulți bani din drepturile TV. Prima fractură de logică e chiar asta. Practic, nu sunt mai mulți bani. Calculând suma / meci veți vedea că a crescut nesemnificativ, undeva la 10%. Suma totală e și ea practic aceeași, aproximativ 27,5 milioane de euro pe sezon, doar că se împarte la mai puține cluburi.

Poate calculul pare un pic complicat, dar insist. Înainte se jucau 306 meciuri, adică 17 meciuri / echipă. Acum sunt 268 de meciuri, deci televiziunile plătesc mai mult pe un meci (aproximativ 100.000 de euro față de 90.000), dar fiecare echipă are, în medie 19,15 meciuri, deci 2 meciuri în plus pentru fiecare. Virgula provine de la faptul – și aici e o altă aberație – echipele din playout au mai multe meciuri decât cele din playoff, dar efectiva iau mai puțini bani.

Și uite așa cluburile au fost păcălite să accepte schimbarea, fără a li se spune însă și alte consecințe. Costuri mai mari cu deplasările, arbitri, organizarea etc. Durata mai mare a sezonului pentru a încăpea toate meciurile – acum Liga se plânge că e foarte greu de făcut programul, de parcă nu tot Liga a „inventat” aceste meciuri. De aici vine și problema gazonului care trebuie încălzit, provocând noi costuri sau noi probleme, precum meciul nejucat. Diluarea interesului publicului prin mărirea numărului de meciuri nici nu o mai iau în calcul, că oricum preocuparea de a aduce spectatori este nulă.

Toate acestea pur și simplu nu au fost luate în calcul. S-a făcut doar un calcul simplist: mai multe meciuri, mai puțin echipe, rezultă mai mulți bani. Mira-m-aș să nu fi încăput totul pe vreun șervețel într-un restaurant, eventual din Malta, de unde provine altfel serioasa companie Intel Sky Broadcasting.

O prostie, acceptată de niște cluburi care oricum nu par foarte preocupate de soarta și interesele lor.

Elocvent pentru lipsa de seriozitate cu care s-a luat o decizie atât de importantă este faptul că înjumătățirea punctelor era o idee totală necunoscută pentru LPF, aflată de la Gazeta Sporturilor și, apoi, implementată imediat! La fel cum aberația unui barem extrem de mare a rezistat doar un sezon, după care a fost scoasă aproape în secret din regulament, dar între timp probabil va îngropa o echipă.

Federația tace, pentru că e mai comod atunci când sunt probleme la Liga I să se folosească de faptul că nu e în „jurisdicția” ei. Ea se ocupă de manuale școlare și alte campanii superbe, nu de fotbal. Liga tace pentru că oricum nimeni nu mai știe sigur dacă Gino Iorgulescă mai lucrează la LPF, darmite să vină prompt cu o reacție.

Pentru o asemena schimbare radicală în fotbalul românesc erau necesare simulări extinse, care să acopere orice situație, să arate obiectiv plusurile și minusurile unui sistem și să-l regleze astfel încât să nu ne trezim cu situația de acum: meciul care nu există!

FOTO: captura lpf.ro – singura menționare a meciului întrerupt

4 comentarii la „Somnul rațiunii naște conducători de Federație și Ligă”

  1. vasilica.razvan@yahoo.com'

    Foarte bine punctat acest articol, insa cred ca singura solutie pentru evitarea evenimentelor e acest gen ar fi adoptarea programului din Rusia: campionatul se joaca in sistem primavara toamna cu pauza de inter-sezon pe timpul iernii cand e prea frig pentru fotbal. Pe timpul verii se vor programa meciurile la ore tarzii (20 sau 22) si se vor programa cate 2 meciuri pe zi (de vineri pana duminica) urmand ca al 7-lea meci din respectiva etapa sa fie programat luni. Solutii s-ar gasi daca ar fi dorinta de a face ceva.

  2. cornel.nastase@hotmail.com'

    În luna mai a anului trecut, Dan Udrea a propus, prin intermediul unui editorial în Gazeta Sporturilor, ca Liga 1 să se desfăşoare după modelul belgian…

    Deci gazeta sporturilor propunea modelul belgian, dar acum il critica. Cine va mai intelege ?

    Dumnezeu cu mila…

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.