Performanță! Burleanu ne „vinde” cincinalul într-un an. Care-i realitatea?

În urmă cu câteva săptămâni, într-o emisiune la sport.ro, Răzvan Burleanu îmi enumera succesele răsunătoare ale Federației în anul de când îi devenise șef. Îi ieseau vreo 100, deși nu le prea putea numi exact. În schimb, n-am reușit să extrag niciun eșec, nicio greșeală, nimic! Totul e impecabil la FRF de un an, numai bun de premiat.

Printre marile succese mi s-a enumerat naționala U17, care urma să rupă tot în special datorită condițiilor puse la dispoziție de conducerea partidului, ăăă, pardon, a Federației. Profesor de engleză, psiholog, nenumărate cantonamente în țară și afară, ce mai, tot tacâmul. Am spus răspicat că sunt de apreciat lucrurile făcute pentru naționala U17, dar am încercat să-l temperez pe Burleanu, spunându-i că toate acestea nu pot revoluționa într-un an naționalele de juniori, nu vor curge calificările, e posibil să piardă totuși. Era în interesul lui să nu umfle nejustificat așteptările, dar n-a vrut nicicum. Era convins de calificare. Nu și nu, suntem impecabili la juniori de când cu Burleanu, mi s-a răspuns, în cuvinte mult mai corporatiste seci, pline doar de superioritate fără acoperire.

Din păcate, viața bate filmul și condițiile puse la dispoziție de Federație. Ce să vezi, probabil că și alții au profesor de engleză, psiholog și cantonamente. Pe teren însă se joacă fotbal, nu se dă nici examen de engleză, nici nu se numără cantonamentele. Ele contează, dar nu sunt decisive. Și uite așa a venit un sec 0-3 cu Slovenia, o țară de zece ori mai mică, deci și cu o arie de selecție, ca să-i citez pe cei care invocă des motivul ăsta, tot de zece ori mai mică.

Nu e un capăt de țară. Sunt curios doar cine își asumă eșecul ăsta, dar nu e o tragedie. Nu ne-am calificat zeci de ani decât sporadic și din oficiu la astfel de turnee finale de juniori. Iar acum încă mai avem șanse de calificare dacă batem Norvegia și Anglia, ceea ce sper să se întâmple. Unii ar zice că am riscat scriind, că poate se califică. Tocmai special am scris cu gândul că poate se califică! Da, pentru că vorbele despre succese neobținute (încă) riscă să acopere și eventualele realizări. Episodul U17 vorbește despre altceva: poleiala pe care încearcă să o aplice actuala conducere a FRF deocamdată peste aproape nimic major. Sunt între cei care remarcă lucrurile bune făcute o dată cu schimbarea lui Mircea Sandu, primul fiind chiar schimbarea lui Sandu și eliminarea totală a lui. Și sunt între cei care cred că schimbările de substanță nu se puteau face într-un an! Deci probabil n-aș fi zis (încă) nimic daca nu m-aș fi simțit păcălit. Câtă vreme însă vrei să-mi vinzi 100 de realizări, dă-mi voie să mă îndoiesc și de cele care poate chiar sunt. Iar dacă nu-ți poți vedea nicio greșeală, dă-mi voie să cred că habar n-ai ce faci de fapt, în cel mai bun caz. Tu ai ridicat ștacheta, anunțând posibile minuni într-un an.

Eu nu cred că e posibil să obținem calificări pe bandă rulantă doar pentru că s-a schimbat conducerea. Dar dacă așa crede conducerea FRF, mă tem că avem o problemă majoră. Nici măcar nu e un episod singular. Realizările sunt tot mai des prezentate pe modelul “cincinalul în patru ani”, doar că FRF ne vinde chiar „cincinalul într-un an”! De-ar fi măcar în șase ani, tot ar fi ok…

Același Răzvan Burleanu mai că vopsește pe gardul Federației, atât de mândru e că am ajuns pe locul 14 în clasamentul FIFA. Și a fixat obiectiv să fim în primele zece. Nu m-ar deranja să ajungem acolo, dar care e ideea de fapt? Degeaba am încercat să-i explic că e un clasament conjunctural. Am făcut puncte având meciuri ușoare, pe care le-am câștigat, dar vom mai și pierde în campaniile viitoare, iar echipele din spate vor mai și câștiga. Că, una peste alta, chiar nu suntem de Top 10 mondial, să fim realiști! Atenție, mondial, nici măcar european! Că ar fi mai important să ne calificăm și să facem ceva pe la turneele finale, decât să fim pe locul 15 mondial și să stăm acasă. Probabil vom mai urca un loc în aprilie bătând Feroe, dar va veni vremea și când vom pierde, chiar dacă e un șoc pentru Răzvan Burleanu, așa cum s-a întâmplat și la juniori. Nu e rău să ne propunem să fim mai sus, dar hai să nu o prezentăm la realizări! Prezența pe locul 15 mondial nu e o realizare în sine, eventual constanța acolo e. Până una alta însă în calculul actualului coeficient o treime din puncte încă vin din mandatul precedent.

Poate episoadele descrise vi se par minore. Din păcate însă încercarea de a păcăli prin vorbe fără conținut devine regulă la FRF. Burleanu va da la DNA cu subsemnatul pentru un astfel de caz. Nu cred că a luat vreun ban ca să rezilieze gratuit contractul cu Pițurcă. Dar cred că Pițurcă l-a păcălit, Burleanu lăsându-se orbit de dorința – poate justificată! – de a-l da el afară pe Pițurcă. Un lucru pe care însă nu l-a acceptat și nu l-a spus niciodată public. Nici între realizări, cu atât mai puțin între eșecuri.

Foto: mediafaxfoto

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.