Blogul acesta e mărturie că n-am o relație deosebită cu FRF. Am criticat noua orânduire foarte des, am criticat-o și pentru lucruri pe care alții le lăudau. Cred în continuare că menirea ziariștilor e în primul rând să critice. Am destule motive de critică și acum, după eliminarea rușinoasă de la Euro, dar încerc să-mi păstrez obiectivitatea și să nu-i găsesc și probleme care nu-i aparțin. Sigur că acum e cel mai ușor să înjuri Federația, mai ales pentru cei care au și diverse interese conexe, dar e ușor nedrept și, în mod sigur, inutil. Cel puțin încă doi ani, asta e Federația. Nu e cea mai bună, dar sigur (încă) nu e cea mai rea.

Răzvan Burleanu e de vină că…

…L-a pus selecționer pe Anghel Iordănescu. Nu pot uita nopțile magice de la Mondialul din 94, cu el pe bancă și eu prin oraș, pe străzi, deși eram în prag de admitere la liceu. Au trecut însă 20 de ani de atunci, iar Iordănescu nu mai e ce trebuie. Nu mai e nici cel din 2000, darmite din 1994. De la precedentul mandat la națională s-a schimbat o lume practic. Mai grav, cred că nici nu este dispus să asculte de cineva. Și nu mă refer la Burleanu, de la care nu prea are ce afla, ci de la secunzii săi, care ar putea fi ceva mai în temă (n-avem de unde să știm dacă și sunt, că nu ascultă de ei). La vina asta se încadrează și problema conexă – Iordănescu e și astăzi la fel de obtuz; într-o eră a comunicării ar trimite șoferii la conferințe de presă, doar să dribleze apariția jucătorilor, de parcă de aia ar juca ei prost. În 2016 nu mai poți angaja un selecționer care nu înțelege importanța momentelor publice.

…și-a dat o primă grețos de mare pentru calificare. Asta n-ar fi o vină în sine, o organizație finanțată din fonduri proprii poate decide singură cum își cheltuie banii. E și un soi de populism să acuzi un om când câștigă niște bani, în principiu mai mulți decât tine și majoritatea oameni, dar aici e un caz special. În primul rând, Burleanu a spus de bună voie și nesilit de nimeni că el, spre deosebire de Mircea Sandu, nu-și va acorda prime pentru că și-a făcut meseria. În al doilea rând, suma e absurd de mare pentru domeniul pe care-l gestionează și în care câte un club falimenentează zilnic pentru sume mai mici.

…nu face eforturi să aproie de FRF oameni de fotbal de top din România. Nu sunt mulți, dar Burleanu e atât de ranchiunos încât nu-și poate imagina că are nevoie de astfel de oameni. Eu nu cred că trebuie să fie neapărat președinte al FRF un fost fotbalist mare, care a dat 72 de goluri la națională în 274 de meciuri. Ar putea fi bine, dar nu e obligatoriu. Cred însă că are nevoie în jurul său și de astfel de oameni. Acum, din motive mai mult sau mai puțin obiective, nu sunt. Vina lui Burleanu nu e neapărat că nu sunt, ci că nici nu încearcă să-i aducă.

…politizează fotbalul. Probabil n-are de ales, a ajuns acolo (și) politic. Dar tot nu e în regulă și, de data asta, nu e nici în paradigma FIFA/UEFA care cere explicit separarea politicului de sport. Ok, ai nevoie de politic pentru infrastructură, pentru cadru legislativ, dar implicarea politicului la noi pare mult mai mult decât atât. Inclusiv în limbajul de lemn din discursuri.

Pe de altă parte, Răzvan Burleanu NU e de vină că…

…România a fost eliminată (jenant) de la Euro. Doar în măsura în care a pus un selecționer nepotrivit. Pe de altă parte nici cu alt selecționer venit după Pițurcă (căruia, apropo, toate țara îi cerea să ne lase) nu jucam obligatoriu mai bine la Euro, nu treceam garantat de grupe, nu aveam un lot mult mai valoros. Era posibil, dar nu era probabil, cu atât mai puțin garantat. Vina însă primordială e a jucătorilor și a antrenorilor. Mai mult, chiar dacă nu lua primă deloc, nici diurnă, ba chiar venea cu bani de acasă, nu înseamnă că eram și azi încă la Euro și jucam pentru sferturi.

…Nu avem dintr-o dată un fotbal perfect. Sau măcar sănătos. E unul din puținele lucruri unde îi dau 100% dreptate. Ce nu s-a construit în 24 de ani e absurd să cerem să construiască el în 2 ani. Am scris și i-am spus direct de-a lungul timpului că eu nu văd încă semnele că suntem pe drumul cel bun, dar nici nu pot să spun acum, așa cum alții o fac, că “era mai bine cu Mircea Sandu”. E fix la fel cu a spune azi că “era mai bine pe vremea lui Ceaușescu”. Mai poate distruge fotbalul încă 20 de ani înainte să îmi fie dor de Mircea Sandu, dar eu încă am speranța că poate face ceva. Nu cred că putea peste noapte să elimine corupția din fotbal, să dispară blaturile, să salveze cluburile de la faliment și, eventual, să și jucăm tiki-taka și să-l facă titular pe Chiricheș la Napoli.

…E tânăr. Tinerețea nu e un defect în aceeași măsură în care nu e o calitate. La fel și bătrânețea. Singura relevantă e competența, pentru măsurarea căreia vorbesc doar realizările – absente deocamdată, dar să nu uităm că vorbim despre un fotbal în metastază. E adevărat că lipsa de experiență se vede cel puțin în gestionarea anumitor situații, dar  nu mi se pare decisivă în cazul FRF. Pe de altă parte, chiar contestând competența, o facem degeaba, câtă vreme omul a fost ales acolo, nu s-a pus singur. Politic, nepolitic, conjunctural, neconjunctural, niște oameni au ridicat mâna și au spus “Da, pe tine te vrem președintele Federației noastre”. Dacă nu le mai convine, peste 2 ani au din nou ocazia să voteze. Și nu, la mine nu ține faza că oamenii au fost obligați să-l voteze. Dacă dorm pe ei când trebuie să deschidă gura, n-au niciun drept să deschidă gura doar acum.

Sursa foto: frf.ro