Ce optiuni au cluburile din Liga I in lupta cu detinatorul drepturilor TV

UPDATE: Dinu Gheorghe a spus miecuri seara la Digi ca Adunarea Generala a LPF a fost devansata cu o saptamana. Deci va avea loc vineri 12 iunie in loc de 19 iunie, inainte de termenul la care ISB trebuie sa prezinte garantia. Ceea ce ma face sa cred ca ne indreptam spre punctul 3 de mai jos, iar vineri li se va prezenta conducatorilor de club varianta de compromis.

Problemele erau previzibile din ziua în care s-a semnat noul contract de drepturi TV pentru Liga I. E greu să funcționeze un contract atât de mare în cadrul căruia există atât de multe semne de întrebare. Acum și le pun și conducătorii de cluburi, dar realitatea e că au acceptat și votat totul, așa că e cam degeaba. E greu și să-i acuzi că au votat – măcar teoretic au făcut-o în interesul lor: pentru a obține cea mai mare sumă posibilă pentru drepturile TV.
Și au obținut-o. Rareori sunt de acord cu Gino Iorgulescu, dar și eu cred că printr-o licitație nu se obțineau mai mulți bani. La licitație s-ar fi vândut pachete exclusive, bucăți de drepturi TV, pe care operatorii n-ar fi plătit cât plătesc acum pentru drepturile complete, fie ele și neexclusive.
ISB a gândit corect ca business, a încercat varianta foarte dificilă, dar cea mai profitabilă: să le vândă drepturile integrale tuturor furnizorilor de servicii TV. Mai ca la piață, în loc să le vândă roșii unora și castraveți altora, a preferat să încerce să le dea și roșii, și castraveți tuturor. Ce n-a anticipat corect ISB este realitatea fotbalului românesc: audiențe scăzute, impact comercial mic, mai ales pe canale TV mici, diferite de la rețea la rețea, care fie nu sunt măsurate deloc la audiențe, fie au audiențe mici. Audiența Ligii I nici nu poate fi dezbătută de fapt pentru că ea nu este și nu poate fi măsurată în contextul actual, împărțită pe trei canale, din care unul (cel mai mare) nu e măsurat. Și aici ISB a gândit teoretic bine: a încercat să bage în rețele propriul canal (Look), dar aici nu i-a mai mers. RCS și Telekom sunt companii prea mari și cu manageri, cu scuzele de rigoare, mult mai bine pregătiți decât cei din fotbal, măcar în ce privește afacerea lor, peste care ISB a încercat să pătrundă cu Look. Telekom a acceptat doar parțial (a luat meciuri și pe canalele proprii Dolce Sport), iar RCS a introdus Look în “fundul” grilei TV și dă toate meciurile pe DigiSport. Cel mai probabil, ISB n-ar fi reușit nici măcar să adune toți trei marii distribuitori dacă n-ar fi ajutat-o contextul, iar astăzi n-ar mai fi negociat, ci ar fi renunțat la contract. E practic imposibil să aduni la aceeași masă, ba să mai și negocieze, și RCS, si Telekom, și UPC. Contextul decisiv a fost pierderea de către RCS a Ligii Campionilor pentru următoarele trei sezoane, în favoarea Dolce & ProTV. Așa a ajuns ISB să respire azi, altfel era de mult în faliment, și ea, și, probabil, și Liga I, mai mult sau mai puțin.
Contextul a fost vizibil și editorial. Tot turul campionatului, Digi a criticat Liga I și nivelul ei scăzut, ridicând în slăvi produsul premium, Liga Campionilor. I-a ajutat diferența reală dintre competiții, n-ar fi părut ceva anormal, dacă la jumătatea drumului, când RCS a preluat din nou și Liga I, aceasta n-ar fi devenit iar “spectacolul campionilor”. Ce-i drept, Champions League n-a fost trimisă în derizoriu. Ar fi fost și greu.
Faptul că RCS a preluat mai ales conjunctural Liga I a însemnat cel mai probabil și o sumă mai mică plătită de către ea față de cât anticipa inițial ISB de la cel mai mare distribuitor, care are peste 50% din piață, dar plătește doar sub jumătate din suma totală. ISB s-a văzut cu toți marii jucători sub contract, dar cu o sumă insuficientă ca să acopere integral costurile de 27,5 milioane de euro pe sezon. Plus o pierdere masivă pe prima jumătate de sezon. Cum nu mai prea are opțiuni de alte venituri semnificative, iar contractele cu cei trei mari sunt semnate deja pe termen lung, trebuie să scadă costurile ca să acopere suma totală din contract și să nu mai facă pierderi, eventual să le recupereze și pe cele din sezonul trecut.
Așa am ajuns unde suntem astăzi. Ce pot face cluburile? E cumva ineficient și tardiv să-și plângă de milă și doar să-l acuze acum pe Gino Iorgulescu. Facem noi asta pentru ei, cei care privim din afară și am avertizat de la început problemele. Pe Iorgulescu oricum îl pot schimba când vor dacă îl consideră vinovat. Cel mai evident reproș ar fi că n-a prevăzut niște garanții într-un contract atât de mare, dar probabil dacă ar fi cerut garanții, cluburile n-ar mai fi primit suma aceasta evident umflat, ISB n-ar mai fi riscat să ofere atât. Chiar dacă acum, în poziția oficială, ISB susține că solicită diminuarea sumei din cauza scăderii valorii produsului Liga I, mi-e greu să cred că au fost atât de naivi încât să nu sesizeze că valoarea era cam aceeași și în vara trecută, când au semnat contractul. Tocmai pentru că știau că supralicitează n-aveau cum să dea garanții bancare. Paszkany și Iorgulescu au încercat să forțeze piața, au supralicitat produsul de la început, dar știau și ei de atunci că nu face fix cât au plătit. Sau, dacă nu știau, trebuie că au trăit într-o altă lume în ultimii ani. În fine, și asta contează mai puțin spre deloc chiar acum.
Conducătorii de cluburi se revoltă degeaba pe la Adunări Generale, consumă energie inutil în declarații acide. Le-ar folosi mai mult o analiză la rece a situației de azi și un plan pentru viitor. Încerc și eu să imaginez scenariile posibile azi. De fapt, mai exact, pe 15 și 19 iunie, când ISB trebuie să prezinte garanția pentru turul sezonului viitor, iar apoi LPF are Adunarea Generală.
1. ISB plătește aceeși sumă. Fie că a încercat doar o cacealma, fie că a decis să mai riște o vreme, ar fi cea mai simplă situație pentru cluburi, dar ar pune ISB într-o postură dificilă. Pe de altă parte, pe 29 octombrie Liga se lăuda că cluburile vor primi mai mulți bani, iar un site găzduia în martie planurile “mari” ale ISB pentru “optimizarea și creșterea spectacolului în Liga I”, nici vorbă de dezastrul prezentat acum, culmea, de acelasi site, apropiat de ISB. Oricum, și în acest caz, pentru siguranță, LPF ar trebui imediat să demareze negocieri pentru un nou contract cu alte părți. Gino Iorgulescu rezistă.
2. Cluburile acceptă propunerea mai mică a ISB. Greu de crezut după cum a decurs ultima Adunare Generală, dar, dacă totuși ar decide așa, atunci ar trebui să impună și garanții de data asta. Între timp, Gino Iorgulescu ar trebui să fie deja demis.
3. Cluburile și ISB fac ambele un compromis. Negociază o sumă mai mică decât contractul inițial, dar mai mare decât oferta de acum a ISB. Cluburile rămân cu plus pentru sezonul viitor, ISB mai reduce din pierderi. Suma e oricum mai mare decât face efectiv produsul. Ar părea cea mai rezonabilă variantă care să împace și ISB, sumele partenerilor rămânând neschimbate, dar și cluburile, care n-ar rămâne „în pom” cu doar o lună până la noul sezon. Dar varianta este periclitată de informațiile care spun că, neoficial, RCS și Telekom ar fi promis că, în cazul rezilierii contractului cu ISB, ele oferă împreună cu 1 milion mai mult decât oferta ISB. Varianta e credibilă și datorită istoricului de oferte comune RCS – Telekom. Afacerea principală de TV a RCS e pe cablu, a Telekom pe DTH (antene satelit). Concurența mult mai mare a RCS e cu UPC pe piața de cablu. Problema acestei variante e că cluburile nu au decât vorbe, nu oferte scrise, nu (pre-)contract. Scaunul lui Gino Iorgulescu se clatină serios.
4. Cluburile mențin poziția de forță, iar ISB nu plătește suma. Contractul e reziliat automat. ISB nu plătește daune pentru că nu sunt prevăzute în contract, LPF se poate adresa în civil să le ceară, dar are șanse minime să obțină ceva la o firmă care practic nu există decât pentru aceste drepturi TV. Dincolo de despăgubiri, LPF are o lună la dispoziție să găsească un nou contract. Dacă oferta de la punctul 3 nu se confirmă, negocierile vor fi de pe o poziție total defavorabilă LPF, presată de timp și de creditori ai cluburilor să accepte o sumă poate chiar mai mică. Cu atât mai mult cu cât nici conducătorii cluburilor, nici ai Ligii nu au impresionat prin capacitățile lor de business, dovadă că s-a ajuns în situația asta. Gino Iorgulescu trebuie să plece în situația asta imediat.

Oricum rezolvă pe moment situația, Liga are nevoie de o resetare pe tema drepturilor TV. O înțelegere cu ISB îi oferă o marjă de timp, nu și siguranță pe termen mediu și lung. Liga trebuie să-și construiască un produs pe care să-l vândă data viitoare corect ca să nu se mai trezească în situații balcanice ca azi. Nu, în Anglia nu se poate întâmpla așa ceva, comparația e ridicolă. Corect poate să însemne mai puțin, asta e realitatea tristă, dar înseamnă sigur sănătos.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.